Cele 5 Zone Urbane Marginalizate se caracterizează în general ca fiind zone cu o populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu probleme la nivel de capital uman, ocuparea forței de muncă și locuire.

Problemele identificate în analiza diagnostic sunt organizate pe următoarele sectoare: educație, locuire, acces la servicii, ocupare, comunitate şi imagine publică, infrastructură, spații publice urbane şi mobilitate urbană.

Problema #1: (EDUCAȚIE): Nivelul scăzut de educație

Din punct de vedere al educației, problemele identificate la nivelul teritoriului SDL analizat sunt: nivelul scăzut de educație, abandonul școlar, lipsa școlarizării, frecvența scăzută la școală sau grădiniță. Principala cauză invocată de părinții care nu își înscriu copiii la școală sau nu îi susțin să finalizeze studiile este lipsa resurselor financiare și materiale. O altă cauză invocată este reprezentată de problemele privind accesul la unitățile de învățământ și supraaglomerareainfrastructurii educaționale. Costurile ridicate ale rechizitelor școlare forțează copii să abandoneze ciclurile de învățământ. Plecarea părinților în alte țări împreună cu copiii lor de vârste școlare este o altă cauză a abandonului școlar. De asemenea, în teritoriu există o lipsă a serviciilor educaționale de tipul before & after school, motiv ce contribuie la gradului crescut a locuitorilor fără ocupație, aceștia neavând o persoană cu care pot lăsa copii în grijă. Proiectele anterior desfășurate în teritoriu au vizat reabilitarea și modernizarea infrastructurii preșcolare, renovări energetice pentru infrastructuri educaționale sau dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu mobilier, precum si programe de tip A doua șansă și program ZEP (Zonă de Educație Prioritară) care a permis rezolvarea punctuală a unor cazuri de analfabetism.

Măsurile pentru creșterea accesului la servicii educaționale sunt prevăzute de OS1 al SDL și includ: măsuri de întărire a capacității infrastructurii de învățământ pentru desfășurarea în condiții optime și eficiente a procesului educațional (infrastructura preșcolară/școlară, spații educaționale în aer liber, împreună cu furnizarea de servicii educaționale: after/ before school, activități extrașcolare, campanii conștientizare). De asemenea, această problemă este abordată și în cadrul OS3, prin sprijinirea accesului persoanelor marginalizate, precum romii, la educație pentru ocupare

Problema #2: (LOCUIRE) Condiții de locuire deficitare

În toate zonele marginalizate ale municipiului Mediaș, locuirea și supraaglomerarea locuințelor reprezintă o problemă persistentă. Această situație este amplificată de ocuparea abuzivă a unor locuințe sau subînchirierea acestora, fie de către proprietari, fie de către chiriași de drept. Totodată, una dintre cele mai serioase probleme întâlnite de populația din aceste zone urbane marginalizate este legată de condițiile de locuire, în special de starea şi calitatea locuinţelor: locuinţe degradate, adăposturi improvizate; nesiguranţa locativă dată de lipsa proprietății / situația juridică incertă a imobilelor in care locuiesc, lipsa actelor pentru locuință (domiciliul lipsă).

O categorie vulnerabilă afectată de problema locativă o reprezintă vârstnicii, care nu dispun de resurse financiare care să le permită asigurarea unui trai decent.

Nevoile de îmbunătățire a locuirii identificate la nivelul comunităților marginalizate impun o serie de măsuri concentrate în vederea realizării OS2 al SDL pe sectoarele ce vizează locuirea, după cum urmează: construirea de locuinţe sociale individuale, precum și măsuri de acompaniere în vederea integrării persoanelor vulnerabile / marginalizate beneficiare de locuință.

Problema #3 (ACCES LA SERVICII): Accesul redus la servicii

Infrastructura de servicii sociale este, în prezent, insufient dezvoltată și nu acoperă nevoia identificată la nivelul teritoriului analizat, mai ales în contextul procesului de îmbătrânire al populației care generează nevoi noi. În plus, pachetele minimale de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor de sănătate nu sunt cunoscute. Ponderea semnificativă a persoanelor vârstnice din SDL conduce la necesitatea identificarii unor servicii sociale adecvate care să permită prevenirea intrării acestora în situații vulnerabile.

În ceea ce privește accesul la serviciile medicale și sociale, problemele întâmpinate la nivelul ZUMurilor din SDL sunt reprezentate de persoanele vârstnice/persoane cu dizabilități în accesul la servicii medicale și sociale.

Măsurile privind creșterea accesului membrilor comunităților marginalizate la servicii sunt prevăzute în OS2 al strategiei și constau în: dezvoltarea unui sistem de servicii sociale individualizate axat pe nevoile persoanelor dezavantajate și in special servicii sociale acordate persoanelor vârstnice, precum și derularea de campanii de informare privind accesului persoanelor din comunităţile defavorizate la servicii publice, în special sociale și de sănătate.

Problema #4: (OCUPARE): Nivelul scăzut de ocupare pe piața muncii

În zonele urbane marginalizate din Mediaș, procentul persoanelor fără ocupație pe intervalul de vârstă 15 – 64 de ani este unul semnificativ. Aceeași situație se observă și în cazul tinerilor de 16 – 24 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare.

În comunităţile rome, majoritatea femeilor sunt casnice, având grija de copii, neavând mai mult de 4 clase sau alte calificari. Șansele de a intra pe piața muncii scaddin cauza nivelului scăzut de educaţie, lipsei calificărilor şi discriminarea din partea angajatorilor.

Măsurile pentru creșterea ocupării prin dezvoltarea resurselor umane și creșterea ratei de ocupare și, implicit, a veniturilor populației din comunitățile marginalizate, sunt prevăzute în OS3 al strategiei și includ măsuri de informare, conștientizare și consiliere în vederea integrării pe piața forței de muncă și pentru combaterea nediscriminării, precum și implementarea unor programe de informare și consiliere, inclusiv mediere și facilitarea angajării.

Problema #5 (COMUNITATE ȘI IMAGINE PUBLICĂ):Lipsa de coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei

Comunitatea are un nivel de coeziune scăzut. Membrii comunității nu reușesc să se mobilizeze, să reacționeze sau să lucreze împreună pentru atingerea unui obiectiv comun.

În interiorul teritoriului SDL au fost reclamate acte de vandalism, violență asupra persoanelor, furturi din locuințe, furturi de mașini, desene și mâzgăleli pe fațadele blocurilor. Astfel de fenomene conduc la formarea unei percepții generale negative asupra zonelor urbane marginalizate. Percepţia generală asupra zonelor marginalizate este demult una negativă. Imaginea zonei este dată în principal de lipsa curăţeniei, dar și de nivelul ridicat de infracționalitate.

Măsurile posibile pentru atingerea OS4 al SDL au în vedere creștere a coeziunii la nivelul comunității, prin intervenții care implică ședințe publice periodice pentru consultarea comunității sau ateliere de lucru pentru a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate, parteneriate cu mass – media etc

Problema #6: (INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE):Infrastructura de bază slab dezvoltată

Infrastructura tehnico-edilitară slab dezvoltată continuă să reprezinte problemă, chiar dacă nu cu o frecvență semnificativă, zonele de interes public sunt slab accesibilizate din cauza infrastructurii precare și există zone care nu asigură o bună conexiune a clădirilor de interes public).

Nevoile de acces la infrastructura de bază identificate la nivelul comunităților marginalizate impun măsuri concentrate care conduc la atingerea OS5 al SDL și care vizează reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare și de asigurare a utilităților: reabilitarea infrastructurii de asigurare a alimentării cu apă, canalizare, energie termică, electricitate, iluminat public.

Problema #7: (SPAȚII PUBLICE):Spații publice urbane degradate

Zonele marginale sunt preponderent insalubre. Colectarea deşeurilor menajere este insuficientă. Populația marginalizată din zonele identificate, dispune de facilitățile precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa/ număr redus de locuri de joacă amenajate pentru copii, facilități precare pentru activitățile recreaționale.

Măsurile propuse pentru atingerea OS5 al strategiei pe sectorul spațiilor publice, vizează modernizarea infrastructurii și calității aferente spațiilor publice: aspectul zonei – managementul deșeurilor, spații de joacă, parcuri pentru animalele companie, responsabilizarea cetățenilor pentru păstrarea curăţeniei şi utilizarea corespunzătoare a infrastructurii și spațiului public.

Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri